duminică, 29 iulie 2007

Intra in fisa postului!

Adi va fi mereu persoana cea mai draga mie. Sunt zile in care ma multumesc cu simpla lui prezenta , o prezenta zgomotoasa ce-i drept dar tipica! Cu parul de caramel si ochi de o expresivitatea pronuntata, gene rimelate natural si buze pline. Asa e Adi,frumos!

Adi zambeste si e politicos in preajma necunoscutilor,dar galagios si impunator in preajma mea.

Daca vrei sa faci un cadou cuiva , Adi e persoana cea mai indicata. O sa te indragostesti de reactia plina de entuziasm , atat de naturala si de fatuca-i sifonata datorita zambetului laarg.

Adi vine si ma intreaba daca mi-e rau atunci cand nu-mi este, doar pentru a-mi arata ca-si face griji pentru mine. Tot el este singurul care isi da seama cand am cu adevarat ceva , si atunci tace si ma ia in brate.

Apoi...certurile si "bataile" cu el sunt memorabile. La inceput amandoi ne enervam , aruncam constienti cuvinte dureroase unul celuilalt, el devine rece , impetuos...eu ii arat cine are ultimul cuvant! La final se domolesc spiritele, cugetam un pic asupra faptului dupa care Adi imi spune ca ma iubeste. Ii raspund printr-un sarut pe fruntita fina fara imperfectiuni, si-i promit ca nu se va mai repeta! Dar stiu ca nu ma voi tine de promisiune si ca e o chestiune de cateva ore pana sa ia nastere un nou conflict.

Atunci cand il doare capul, si se intampla frecvent, ma roaga mai abitir decat o face de obicei sa-i zic un descantec si sa-i fac o limonada. Cateodata ii trece , cateodata nu.
Cand devin insuportabila si nimic nu imi convine sau nimic nu pare a fi la locul lui , paradoxal Adi e singurul care ma suporta. De aceea ii multumesc, dar ii cer staruitor din priviri sa ma lase singura. Intelege!

De fiecare data cand ii spun ca iesim in oras, incremeneste de fericire si afiseaza un zambet tamp dar plin de candoare. Devine timid si retras, abea scoate doua-trei cuvinte la inceput, dupa insa, isi scoate la iveala firea locvace , vesnic vesela. Este laudat de cunoscuti , datorita agerimii cu care gandeste si vocabularului incredibil de vast la o varsta atat de mica.
Atunci raspunde mandru si sigur pe el :" Noroc cu sor'mea! De la ea am invatat tot ceea ce stiu" Privirile celor de fata se indreapta indubitabil catre mine si eu ii fac cu ochiul si incuviintez din cap. Zambesc, zambeste si el!

Tot Adi m-a rugat zilele trecute sa scriu un text despre el sau macar sa fac referire, mi-a fost prea lene sa-l ascult. Nu-mi place sa mi se impuna ceva , si stie asta. Tousi lui ii permit.
Adi, tin sa-ti spun ca textul nu l-am scris la indemnul tau , ci fiindca asa am vrut eu!
-"Si nu ma mai bate la cap sa te las la calculator pentru ca nu am sa o fac, acum scriu nu vezi?! Si nu , daca ma mai enervezi ,ma voi tine de cuvant.Fara cadou pe 19! Uite asa pentru ca sunt sora ta mai mare, intra in fisa postului meu! "

Niciun comentariu: